Printre mii de amintiri

 Era o dimineata mohorata de toamna.Picaturi reci bateau jalnic in fereastra sparta de intuneric.Totul era atat de linistit in micul meu univers cubic,pictat cu un portocalui intens,in mijlocul caruia sub lumina anemica a lampii dormeam,sau mai bine spus munceam,imi puneam la lucru imaginatia care se transpunea in vise sau cosmaruri deopotriva.Cerul era sfartecat de fantasme electrice,tunetele ritmate imi perturbau somnul.
 Un tunet salbatic mi-a spulberat in bucati puzzelul de vise pe care mi-l construisem.Cu ochii incetosati am vazut-o pe mama care intra pe usa,mai frumoasa,mai stralucitoare ca niciodata.S-a aplecat asupra patului meu inundat de vise,si poate si cu altceva datorita tunetelor dezlantuite.
Ii simteam rasuflarea calda care ma umplea cu broboane de sentimente care imi ieseau prin porii mistuiti de soarele verii.Aveam senzatia ca plange ,ca pe pleoapele-i alungite i se preling lacrimile care emanau o stralucire edenica,parand a fi niste licurici in tenebrele camerei.
Ca deobicei  m-am ridicat sacadat si m-am indreptat spre baie.Acolo s-a intamplat ceva extraordinar,m-am uitat in oglinda si am observat ca crescusem cu mult,imi aparuse si un mic rid care imi brazda fruntea,toate acestea se intamplase intr-o singura seara..atat de repede,atat de efemer.Dupa ce am executat rutina de zi cu zi,care sincer deja ma plictisea,m-am indreptat spre bucatarie unde ma astepta un mic dejun pantagruelic.
Cu micii mei papuci de casa,care acum ma cam strangeau datorita cresterii mele spectaculoase,am intrat in bucataria care era in penumbra.Diverse
mirosuri se simteau venind dinspre masa si ca un lup batran m-am napustit asupra farfuriei.Mama se uita intr-un mod ciudat la mine ,dar parea sa traiasca
un sentiment amalgamat de mandrie si tristete.Dupa terminarea mesei aratam intocmai ca un porc,nu mai fusesem la fel de grijului la felul in care mancam,
nu mai eram curatel si inocent,eram murdar si nesatul.Curand am vazut-o pe mama iesind din bucatarie si indreptandu-se spre dulap.De acolo a
scos o camasa,o pereche de pantaloni de stofa si un papion.Mi se parea curios faptul ca mama era atat de incantata de aceasta costumatie,deoarece
deobicei dezagrea aces gen de costumatie.Cand venea spre mine cu acest costum in mana era precum o torta care emana sentimente neintelese,emana tot
ce era mai bun in sufletul ei.Mi-a spus sa ma imbrac.Supus de duiosenia glasului ei m-am imbracat,era o tinuta cu totul noua pentru mine.
Surasului meu de copil acum i s-a suprapus aceasta costumatie mai respectabila,si totusi eram dragut si mama se bucura.Mai apoi mi-a oferit o pereche
de pantofi care aveau o culoare mata de negru,imi veneau bine,uluitor de bine chiar.Pregatit mi-am luat un paltonas negru destul de gros care sa ma apere de
precipitatiile care afara nu mai conteneau.Apoi mama mi-a adus un gen de ghiozdan,care era cam mare pentru mine,era greu,impovarator.Mama mi la pus fad in spate,am fost aproape strivit de greutatea sa nepamanteasca,eram inca prea mic,si chiar daca as fi fost un colos tot cred ca as fi simtit greutatea care o tineam in spate.
 Din dulap m-am inarmat cu o umbrela ,trebuia sa ma protejez,nu trebuia sa racesc,sa ma imbolnavesc,vroiam sa raman asa cum eram neatins.
Odata iesit pe usa,parea sa nu mai fie cale de intoarcere,asa ca marsaluiam tinand-o pe mama de mana pe scarile blocului.Afara ploua torential,apa care acoperise in mare parte stradutele laturalnice faceau ca inaintarea noastra sa devina un chin.Desi in partea de sus a trupului apa nu ajunse pe mine nici macar cu un strop,picioarele imi erau unde,cu toate precautiile mele se parea ca tot aveam sa racesc.Obisnuindu-ma cu acest gand am mers mai departe ,ajungand pe strada principala,unde spre surprinderea mea am vazut si alti copii  de aceiasi varsta cu mine,imbracati la fel, la fel de uzi,tot cu acel ghiozdan gigant in spate tinandu-si mamele de mana.Mergeau cu totii in aceiasi directie,o mare de copii pierduti printre stradutele labirintice ale marelui oras